Mărturie unică a celei mai influente comunități armene din istoria Moldovei
Pe Strada Armeană din Botoșani – una dintre puținele străzi din România care poartă în nume amprenta comunității care a construit-o – se poate desluci povestea fascinantă a armenilor care s-au stabilit în Moldova medievală și au contribuit decisiv la prosperitatea și cultura ei.
Armenii au ajuns la Botoșani în valuri succesive de imigrație, venind din Crimeea, Galiția și Imperiul Otoman, aduși de oportunitățile comerciale ale unui important târg moldovenesc. La apogeul lor, sec. XVII-XVIII, formau o comunitate de câteva mii de suflete, cu propriile lor lăcașuri de cult, cimitire, bresle și instituții.
Pe Strada Armeană se află, la câțiva pași distanță, cele două bijuterii arhitecturale lăsate moștenire de armeni: Biserica „Sfânta Maria" (atestată din 1350, cea mai veche din piatră din Botoșani) și Biserica „Sfânta Treime" (1795, cu turnul-clopotniță din 1816). Vizitarea ambelor oferă o imagine completă a patrimoniului religios armenesc.
Cimitirul armenesc din curtea Bisericii „Sfânta Maria", cu pietre funerare inscripționate în armean veche, este un loc de mare interes istoric și arheologic. Armenii au lăsat în urmă și alte urme mai puțin vizibile: termeni comerciali în dialectul local, influențe în arhitectura caselor, rețete culinare și obiceiuri care s-au topit treptat în cultura locală.
O plimbare pe Strada Armeană, cu stopuri la cele două biserici și la cimitirul armenesc, este una dintre cele mai inedite și mai emoționante experiențe culturale pe care le oferă Botoșaniul. Este o lectură despre cum diversitatea etnică poate fi o sursă de bogăție culturală pentru un oraș.
