Dimitrie Negreanu s-a născut pe 25 octombrie 1858 la Botoșani și a devenit primul român care a obținut un doctorat în fizică, un reper important pentru știința românească modernă. A făcut studiile primare și secundare în orașul natal, după care s-a îndreptat spre Facultatea de Științe din București, unde și-a luat licența în fizică în 1880.
După câțiva ani ca profesor la Iași, a plecat la Paris, unde în 1889 și-a susținut teza de doctorat alături de Gabriel Lippmann, viitor laureat al Premiului Nobel pentru Fizică. A devenit astfel primul fizician român cu titlu de doctor, un moment important pentru afirmarea științei românești pe scena internațională.
Revenit în țară, a predat la Universitatea din București, unde a fondat un laborator de cercetare și a studiat teme precum electricitatea, căldura specifică a lichidelor și magnetismul. A publicat și unele dintre primele manuale românești de fizică pentru liceu și universitate, contribuind astfel la formarea unor generații de elevi și studenți.
