Bijuteria de lemn ascunsă în poiana de la Bălușeni
La aproximativ 15 kilometri sud de Botoșani, într-o poiană înconjurată de pădure, se află una dintre cele mai surprinzătoare bijuterii de arhitectură religioasă din tot județul: Mănăstirea Zosin. Povestea ei a început în 1779, când șătrarul Tudorache Bașotă a ridicat o bisericuță de lemn înlocuind o construcție și mai veche, din 1740.
Ce face din această bisericuță un loc absolut special este tehnica ei de construcție: pereții sunt realizați din împletitură de nuiele, lipită cu lut și tencuită – una dintre foarte rarele biserici de acest tip păstrate până astăzi în România. Pictura interioară, realizată direct pe lutul pereților în 1834, se păstrează și ea, oferind o experiență vizuală cu totul aparte.
Istoria mănăstirii nu a fost liniștită: secularizarea din 1863, degradarea și desființarea prin decretul comunist din 1959. Mănăstirea a fost reîntemeiată în 1990, la inițiativa mitropolitului Daniel Ciobotea (actualul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române), care l-a numit stareț pe tânărul ieromonah Firmilian Ciobanu, mort tragic la 29 de ani, în 1997, și înmormântat chiar în curtea mănăstirii.
Astăzi, alături de vechea bisericuță de lemn, vizitatorii pot admira o impunătoare biserică nouă, finalizată în 2015 și sfințită personal de Patriarhul Daniel, cu un iconostas sculptat de meșteri populari din zonă. Mănăstirea oferă și posibilitatea de cazare pentru pelerini, într-o casă monahală cu zece camere.
Pentru orice iubitor de arhitectură populară și de spiritualitate autentică, Mănăstirea Zosin este o oprire absolut recomandată: un loc în care vechiul și noul coexistă armonios, într-un cadru natural de o liniște rar întâlnită.
