Bijuteria „Galbenului de Coșula", ctitorie din vremea lui Petru Rareș
Cocoțată pe un deal care domină valea râului Miletin, Mănăstirea Coșula este una dintre cele mai prețioase ctitorii medievale ale județului Botoșani. Ridicată în 1535 de marele vistiernic Mateiaș, sfetnic de încredere al domnitorului Petru Rareș, mănăstirea impresionează printr-o particularitate rar întâlnită: a fost singura biserică din județ pictată și la exterior.
Cel mai cunoscut element artistic al lăcașului este „Galbenul de Coșula" – o nuanță unică de pigment galben folosită în frescele originale, alături de „albastrul de Voroneț" și „verdele de Sucevița", una dintre cele mai apreciate culori din pictura murală moldovenească medievală. Din pictura exterioară originală s-a păstrat o singură scenă, „Judecata de Apoi", vizibilă pe peretele ascuns al pridvorului.
Mănăstirea a fost, de-a lungul secolelor XVII-XVIII, un important centru cultural și spiritual, ajungând să numere peste 1.000 de călugări. Aici a fost realizată prima traducere în limba română a unei părți din „Istoriile" lui Herodot, manuscris descoperit mai târziu de Nicolae Iorga și depus la Academia Română.
Secularizarea din vremea lui Cuza, transformarea parțială în spital în 1908 și folosirea drept siloz în perioada comunistă au afectat grav ansamblul. Reabilitarea derulată între 2014 și 2017, cu fonduri europene gestionate de Consiliul Județean Botoșani, a readus mănăstirea la viață. Astăzi dispune de muzeu propriu și casă de pelerini.
O vizită la Coșula este recomandată tuturor celor pasionați de arta medievală moldovenească: vizitatorii pot admira un ansamblu complet de șapte obiective de patrimoniu – biserică, casă egumenească, arhondaric, trapeză, cuhnii și turn-clopotniță.
