„Mănăstirea Păcii" din codrii Curteștiului, locul drag lui Eminescu
La doar opt kilometri de Botoșani, pe culmea unui deal împădurit din comuna Curtești, se află una dintre cele mai pitorești și mai liniștite mănăstiri din nordul Moldovei: Mănăstirea Agafton. Povestea ei a început în 1729, când ieromonahul Agafton s-a retras ca pustnic în pădurile din zonă și a ridicat o bisericuță de lemn, închinată Sfinților Arhangheli – care se păstrează și astăzi în cimitirul mănăstirii.
Cei care vizitează locul vor descoperi o adevărată „localitate" călugărească: în jurul mănăstirii s-a format, de-a lungul secolelor XVIII-XIX, un mic sat al maicilor, cu 54 de chilii, case tradiționale și case montane de tip bucovinean. Biserica mare, cu hramul „Pogorârea Sfântului Duh", a fost construită între 1838 și 1843, în stil rusesc, cu turle în formă de bulb de ceapă.
Pentru iubitorii de literatură, vizita are o încărcătură aparte: la Agafton au viețuit trei dintre mătușile lui Mihai Eminescu pe linie maternă – Fevronia, Sofia și Olimpiada Iurașcu, ultima devenind chiar stareță a mănăstirii. Tradiția locală spune că poetul venea adesea, din copilărie și până la maturitate, pe jos de la Ipotești, prin pădurea Baisei, pentru a-și vizita mătușile.
Mănăstirea a fost, de asemenea, unul dintre primele centre de educație pentru femei din Moldova, iar maicile de aici s-au implicat activ ca infirmiere voluntare în Războiul de Independență din 1877-1878 și în Primul Război Mondial. Desființată abuziv în 1959, mănăstirea a fost reînființată în 1991 și funcționează astăzi cu o obște activă de maici.
Recomandăm o plimbare liniștită prin curtea mănăstirii, o vizită la mica biserică de lemn din cimitir și, dacă timpul permite, o discuție cu maicile despre istoria fascinantă a locului – un colț de liniște la doar câteva minute de centrul Botoșaniului.
