Pe 8/21 februarie 1907, în comuna Flămânzi din județul Botoșani, s-a petrecut un eveniment care avea să schimbe traiectoria politică și socială a României: a izbucnit ceea ce istoricii numesc astăzi "ultima mare răscoală țărănească din Europa". Ce a început ca o nemulțumire locală legată de condițiile de arendare a pământului s-a transformat, în doar câteva săptămâni, într-o revoltă care a cuprins întreaga țară.
Cauza imediată a fost una concretă și dramatică: pe moșia Flămânzi, aflată în arenda fraților Fischer – cel mai mare trust arendășesc din România al vremii, care controla, doar acest trust, aproximativ 75% din pământul arabil din trei județe ale Moldovei -, sătenii din Flămânzi și Copălău s-au adunat în dimineața zilei de 8/21 februarie în curtea primăriei comunale, pentru a negocia învoielile agricole pentru noul sezon. Administratorul moșiei nu s-a prezentat la întâlnirea promisă, iar nemulțumirea acumulată de peste un deceniu – sătenii se plângeau, în petiții către prefectură, că au fost "tratați mai rău decât robii" – s-a transformat rapid în revoltă deschisă.
De la Flămânzi, focul răscoalei s-a extins în doar câteva luni în toată Moldova, apoi în Muntenia și restul țării, cu sate întregi dând foc conacelor și atacând arendași și vătafi. Guvernul condus de conservatori a fost forțat să demisioneze, noul guvern liberal trimițând armata, sub comanda generalului Alexandru Averescu, pentru a înăbuși revolta – reprimare care a folosit, în unele locuri, chiar artileria împotriva țăranilor, soldându-se cu mii de morți și aproximativ zece mii de arestări.
Cauzele profunde ale răscoalei sunt și astăzi discutate de istorici: anii agricoli slabi (precum 1899 și 1904), creșterea accelerată a arenzilor în anii cu recolte bune, inechitatea profundă în deținerea terenurilor (concentrate în mâinile a foarte puțini mari proprietari și arendași), dar și rolul agitatorilor socialiști în organizarea și propagarea revoltei. Un episod mai puțin cunoscut al evenimentelor din 1907 este și faptul că, paralel cu revolta de la sate, în târgul Botoșaniului (municipiul de astăzi) au avut loc și manifestări cu un puternic caracter antisemit, un aspect dureros, dar important pentru înțelegerea completă a complexității sociale a momentului.
