Mult înainte de a fi un târg medieval înfloritor, teritoriul actualului județ Botoșani era deja locuit de comunități umane sofisticate, capabile de o adevărată artă a ceramicii. Este vorba despre cultura Cucuteni, considerată una dintre cele mai vechi și mai rafinate civilizații preistorice din Europa, datând din perioada 5800-3200 î.Hr. – cu câteva sute de ani înaintea marilor civilizații antice din Sumer sau Egipt.
Numele acestei culturi vine de la satul Cucuteni, situat în apropierea Iașiului, unde în 1884 au fost descoperite primele vestigii, dar arealul ei se întindea pe aproximativ 350.000 de kilometri pătrați, cuprinzând teritoriile actuale ale României, Republicii Moldova și Ucrainei. Renumitul istoric și arheolog Mircea Petrescu-Dâmbovița numea județul Botoșani un adevărat "El Dorado" al arheologiei românești, datorită numărului impresionant de situri descoperite aici – peste 250 de situri arheologice incluse pe lista monumentelor istorice și mai bine de 1.800 de situri în repertoriul arheologic național, cu descoperiri care merg din paleolitic, de acum aproximativ 140.000 de ani, până la elegantele târguri cosmopolite ale secolului al XIX-lea.
Descoperirile recente au confirmat cât de avansată era această civilizație neolitică: pe malurile Prutului, cercetătorii Muzeului Județean de Istorie Botoșani, în colaborare cu universități din Iași și Suceava, au scos la iveală o mega-așezare cucuteniană de aproximativ 25 de hectare, veche de circa 6.200 de ani, un adevărat "proto-oraș" din lut și lemn, probabil apărat cu șanțuri și palisade. În interiorul acestei așezări a fost identificată o megastructură de peste 1.000 de metri pătrați, posibil un templu sau reședința unui șef de comunitate – o descoperire unicat pentru arheologia românească a culturii Cucuteni.
Tot pe teritoriul județului, la Trușești, a fost descoperit un altar de lut ars cu busturi umane, o mărturie a credințelor magico-religioase ale acestor comunități preistorice, care foloseau statuete și vase antropomorfe și zoomorfe în ritualurile lor. Iar în 2025, un căutător amator cu detector de metale a descoperit, în Pădurea Gorovei, un topor de aramă în formă de cruce, vechi de aproximativ 4.000 de ani, predat apoi specialiștilor pentru expertiză – dovadă că județul continuă să surprindă, an de an, comunitatea arheologică.
Recunoașterea internațională a venit firesc: civilizația Cucuteni-Trypillia a fost inclusă pe Lista Indicativă transnațională UNESCO, etapă preliminară pentru includerea în Patrimoniul Mondial, iar piese din colecția Muzeului Județean Botoșani au fost expuse recent chiar la Beijing, într-un volum dedicat ceramicii pictate cucuteniene.
