Istoria unui oraș nu este completă fără capitolele ei dureroase, iar pentru Botoșani, vara anului 1941 reprezintă unul dintre cele mai grele momente din trecutul recent. România intrată în război alături de Germania nazistă a aplicat, începând din acea perioadă, o serie de măsuri discriminatorii și violente împotriva populației evreiești, iar Botoșaniul, cu cea mai numeroasă comunitate evreiască din Moldova, a fost direct afectat.
Din iulie 1941, evreilor din Botoșani li s-a impus să poarte semnul distinctiv al "stelei galbene" pe haine, iar anunțuri afișate pe zidurile orașului le cereau să aibă acest semn la vedere în permanență. În aceeași lună, aproximativ 1.500 de evrei din Botoșani au fost îmbarcați într-un tren de marfă și trimiși la muncă forțată în zona Brăila, fiind nevoiți să lucreze la construcția unui dig pe malul Siretului, în comuna Serdaru. Pe parcursul drumului, la convoi s-au alăturat și evrei din Dorohoi și Huși.
Condițiile la care au fost supuși acești oameni au fost extrem de dure: după finalizarea lucrărilor, mulți dintre ei au fost lăsați practic sub cerul liber, fără nicio sursă de existență. Doar prin eforturi disperate ale comunității – memorii adresate autorităților și implicarea directă a unui șef de gară, Avram Moisi, care și-a folosit toate relațiile pentru a obține un tren de transport – cei aflați la Serdaru au putut fi readuși la Botoșani.
Anul următor, în iulie 1942, autoritățile au deportat 127 de evrei botoșăneni considerați "periculoși" din motive politice (mulți fiind suspectați, fără temei real, de simpatii comuniste), trimiși în Transnistria – un episod care a lăsat numeroase familii botoșănene cu rude dispărute în această regiune. Comunitatea rămasă în oraș a organizat sisteme proprii de sprijin, trimițând bani și alimente celor deportați.
Aceste evenimente fac parte integrantă din istoria Holocaustului din România, recunoscută oficial abia în 2004, prin raportul Comisiei Internaționale pentru Studierea Holocaustului din România, care a stabilit clar că "România a comis genocid împotriva evreilor". Pentru Botoșani – orașul în care, până la jumătatea secolului XX, evreii reprezentaseră peste 50% din populație și fuseseră, în cuvintele lui Nicolae Iorga, chiar "fermentul economic" al târgului -, cunoașterea și asumarea acestui capitol de istorie este esențială pentru o imagine completă și onestă a trecutului orașului.
